La viteze ridicate o motocicleta poate intra in “voblaj” sau “trepidatii”, cand roata din fata incepe spontan sa oscileze lateral. Aceste “voblaje” pot fi in general cu usurinta contracarate prin incetinirea vitezei de rulaj, schimbarea si ajustarea pozititiei pilotului, sau relaxarea fortei de sustinere a furcii fata insa nu trebuie uitat faptul ca la viteze ridicate acestea pot deveni fatale.

    Motocicletele se confrunta cu 2 mari probleme aditionale de stabilitate:
- “Voblajul” - o oscilare a rotii fata cu o frecventa ridicata (7-9Hz). In general benigna dar suparatoare si uneori infricosatoare daca pilotul nu a mai experimentat’o in trecut. Poate aparea in general la viteze moderate.
- “Weaving” - o oscilare cu o frecventa mai scazuta (2-3Hz) insa a INTREGII MOTOCICLETE ce poate duce la instabilitate la viteze ridicate si de cele mai multe ori cu rezultate fatale.

Design’ul unei motociclete poate influenta comportamentul si respectiv stabilitatea unei motociclete dupa cu urmeaza:
- Rigiditatea cadrului – rigiditatea laterala si de torsiune a cadrului, “elasticitatea” acestuia putand intra in rezonanta cu ocilatiile de tip “weaving” la viteze ridicate.
- Geometria – influenta “trail”ului. Distorsiunile laterale pot fi controlate prin plasarea axei torsionale a furcii fata cat mai jos posibil.
- Suspensia – telescoape pe furca spate degradate amplifica tendinta de “waving” in special pe viraje stranse.
- Cauciucurile – cele mai pronuntate efecte la abordarea unui viraj sunt date de caracteristicile cauciucului rotii spate, forma si compozitia sa, rigiditatea curburii (rezistenta la deformare), in plan longitudinal si trasversal. Presiunea de umflare influenteaza deasemenea comportamentul unei motociclete la viteze ridicate. 
- Incarcatura – o incarcare cu greutatate a partii din spate a unei motociclete amplifica tendinta de “weaving”. Ansambluri de furci spate cu rigiditate sporita si telescop de calitate au fost folosite cu succes in ameliorarea “weaving”ului si “voblajului”.