Trail’ul este unul dintre cei mai importanti factori in cadrul dinamicii motocicletei, ce influenteaza cat de usor sau greu o motocicleta va fi de controlat pe viraje. Valoarea sa este data de distanta dintre punctul de contact al rotii fata cu suprafata pamantului si proiectia furcii fata pe planul de rulaj.

    In constructia traditionala de moto-bi-ciclete, furca fata este inclinata fata de verticala, “trail”ul cauzand ca roata din fata sa se miste singura catre directia de inclinare, independent de viteza de inaintare. Acest fapt poate fi usor observat la inclinarea stationara a unei moto-bi-ciclete cand furca fata se va indrepta spre partea de inclinare, raspunzatoare de aceasta fiind fortele de atractie gravitationala.

    Cu cat “trail”ul este mai mare, cu atat senzatia de stabilitate este mai pronuntata. Bicicluri cu “trail” negativ, chiar daca inca posibil de strunit, vor creea o senzatie de foarte mare instabilitate. Prea mult “trail” pe de alta parte vor duce la “prea” multa stabilitate ce se transforma deja in greutate de manevrare. 

    In cazul motocicletelor mai vorbim despre un alt factor ce contribuie la diminuarea “trail”ului si anume “RAKE”ul – distanta dintre planul furcii fata si punctul sau de prindere sau rotire. 

    “TRAIL”ul este asadar o rezultanta a unghiului, offset’ului si “RAKE”ului furcii fata si diametrul rotii fata. 
Relatia matematica poate fi descrisa cu ajutorul urmatoarei formule matematice:

“TRAIL”ul poate fi marit prin marirea diametrului rotii fata, descresterea unghiului furcii sau “rake”ului.