Franarea motocicletelor, o manevra foarte importanta, poate fi caracterizata cu osingura fraza: “Intai invata sa franezi, dupa aceea te urci in sa”. Folosirea gresita afranelor, in special a celei spate, constituie deseori cauza cazaturilor

 

In cazul motocicletelor franarea este data preponderent de catre roata din fata. Daca franele in sine sunt suficient de “performante” roata din spate poate fi cu usurinta blocata, in timp ce roata din fata ofera destula aderenta pentru a “bascula” pilotul sau chiar motocicleta peste roata din fata. Aceasta se mai numeste si “stoppie”. Oricum, motociclete lungi cum ar fi “cruiserele” pot bloca si roata din fata cauzand o pierdere a abilitatii de pastrare a echilibrului. La polul opus, ridicarea rotii din fata datorita acceleratiei poarta denumirea de “wheelie”.
Ambele cazuri sunt in general nefolositoare, daca nu chiar periculoase conducerii normale a motocicletelor sau chiar la curse, ele fiind mai degraba considerate cascadorii.

 

Pentru a intelege mai bine fenomenul de franare, trebuie sa pornim de la elementele de baza. Unul dintre cele mai importante subiecte care merita tratate este fenomenul detransfer de greutate in timpul franarii. In cele mai multe cataloage este specificat raportulstatic de greutate fata/spate. Acest raport care se modifica in timpul franarii reprezinta catla suta din greutatea totala ar arata un cantar pus sub roata fata, respectiv roata spate. Infigura 1 sunt prezentate simplificat fortele ce actioneaza asupra unei motociclete intimpul franarii.Forta de inertie care porneste din centrul de greutate genereaza un moment care incarcaroata fata si descarca roata spate. Mai simplu spus, roata din fata se infinge in pamant!,iar roata din spate se ridica in aer!."ransferul de greutate depinde de decelerare. Pentru ca decelerarea sa aiba o valoaremare si sa nu se produca ruperea aderentei, deci blocarea rotii, ne trebuie un coeficient defrictiune mare incearca sa te opresti de la 100 km/h pe asfalt si apoi pe nisip...'.(ecelerarea produsa de franarea uneia dintre roti depinde de greutatea care incarca roatafranata. (aca in faza de franare limita de aderenta nu este atinsa nu se blocheaza roata',forta de franare depinde de coeficientul de frictiune si incarcarea rotii respective. )ricatde ciudat pare la prima vedere, forta de franare nu depinde de marimea suprafetei decontact  deci de dimensiunea cauciucului , ci numai de coeficientul de frictiune siincarcarea rotii respective.Pe o cale de rulare cu aderenta buna, de e+emplu asfalt de calitate superioara, transferulde greutate are o valoare mare, putand ajunge la un raport extrem de 100%- fata si 0%-spate, lucru care se poate observa la concurentii categoriei MotoGP. Aici roata din spatese ridica literalmente la cativa centimetri in aer. In aceste conditii, contributia franariirotii spate la franarea ve&iculului este nula sau, in cazuri mai putin e+treme, neglijabila.In conditii de aderenta redusa ploaie, zapada, nisip', limita de aderenta este atinsa mairepede si astfel decelerarea maxima are o valoare mai mica, iar valoarea transferului degreutate poate fi aproape neglijabila. (e exemplu, la o motocicleta cu un raport static de 60%-/40%- se poate considera in conditii de aderenta foarte scazuta o valoare nula. In acestcaz, nefolosirea franei spate reduce forta de franare cu 40%.