Aerodinamica motocicletei se ocupa de fenomenele care se produc la interactiunea dintre motocicleta si aerul înconjurator si foloseste principiile generale ale aerodinamicii teoretice. In cadrul aerodinamicii motocicletei se stabilesc fortele si momentele ce actioneaza, din partea aerului în repaus sau în miscare, asupra motocicletei aflate în misare.

 

Referinte principale:

•  rezistenta la înaintare datorata aerului si caile pentru micsorarea acesteia;

•  efectele interactiunii cu aerul asupra stabilitatii autovehiculelor si metode de îmbunatatirea stabilitatii aerodinamice;

•  efectele interactiunii cu aerul asupra aderentei autovehiculelor cu calea de rulare si metode de crestere a acesteia;

•   miscarea aerului în interiorul autovehiculului si alegerea adecvata a diferitelor orificii de absorbtie si evacuare a aerului în vederea ventilarii caroseriei si a racii diferitelor organe.

 

 La contactul cu corpul motocicletei curentul de aer se desparte: o parte va trece pe deasupra, o alta parte printre carenaj si calea de rulare iar o a treia parte a curentului de aer va lovi corpul caroseriei (necesar racirii). 

 Rezistența aerului există și este produsă de:

• frecarea aerului de suprafața caroseriei;

• modul în care frecarea aerului de suprafața caroseriei modifică curgerea aerului în partea din spate a caroseriei.

 

 De-a lungul caroseriei, presiunea scade pe direcția curgerii, dar la partea posterioară, liniile de curent coboară pentru a urmări profilul automobilului. Aici presiunea statică crește și viteza aerului scade, ceea ce conduce la îngroșarea stratului limită. 

 Liniile de curent nu mai vin în contact cu suprafața și tind să antreneze aerul din zona din spatele caroseriei, astfel încât presiunea dincolo de punctul de separare C scade sub presiunea atmosferică. În vecinătatea suprafeței solide sensul curgerii se schimbă și astfel apar turbioanele. Mai Mult ...